Sute de castele și conace ridicate în secolele trecute presară satele și orașele din Transilvania, iar pentru multe dintre ele s-au creat de-a lungul timpului legende despre fantome, comori ascunse sau evenimente tragice. Unele construcții sunt astăzi în ruină, păstrând o atmosferă apăsătoare care alimentează poveștile locale.
Castelul Nalați‑Fay din Hațeg, județul Hunedoara, vechi de peste două secole, a fost proprietate a mai multor familii nobiliare și este abandonat din anii ’90. Legendele îl leagă de figura istorică supranumită „Față Neagră”, asociată cu unele relatări despre banditism în regiunea Apusenilor. Clădirea, naționalizată în perioada comunistă și folosită ca orfelinat, s‑a degradat: acoperișul s‑a prăbușit, mobilierul a fost distrus, iar localnicii încă vorbesc despre tuneluri subterane și despre un tezaur descoperit în apropiere.
La Uioara de Sus (Ocna Mureș, județul Alba) se află ruinele castelului Teleki, construit în secolul al XIX‑lea pe locul unei fortificații medievale legate de exploatările sării. În secolul XX, edificiul a fost folosit ca școală profesională, iar după naționalizare a ajuns abandonat. Printre legendele răspândite se numără cea a unei fantome care bântuie beciul unde, potrivit unei relatări, soldați sovietici ar fi murit înecați într‑un volum mare de vin tras de butoaie rănite în urma unor focuri.
Castelul Martinuzzi din Vințu de Jos, amenajat într‑o fostă mănăstire dominicană, poartă urmele unei istorii sângeroase: aici a locuit Gheorghe Martinuzzi, cardinal și guvernator al Transilvaniei, asasinat în decembrie 1551. În jurul morții sale s‑au născut povești despre averi ascunse, monede antice și obiecte de aur găsite sau pierdute în încăperi și subterane.
Castelul Corvinilor din Hunedoara este învăluit la rândul său de legende, între care și cea care îl leagă de Vlad Țepeș. Deși sursele istorice plasează prizonieratul voievodului în principal la Vișegrad și la Pesta, tradiția locală menține ideea că ar fi fost ținut și la Hunedoara, iar ruinele și beciurile castelului au alimentat poveștile despre torturi și fantome.
Pe marginea Retezatului se înalță cetatea Colț, o fortificație din secolul al XIV‑lea abandonată de peste două veacuri. Amplasată pe o stâncă abruptă, ruina a inspirat, potrivit unor opinii, imaginea unei fortărețe izolate din romanul Castelul din Carpați al lui Jules Verne. Traseele ce urcă spre cetate traversează păduri dense și prăpăstii, accentuând aura de izolare.
Aceste monumente, de la Nalați‑Fay și Uioara la Martinuzzi, Corvinilor și Colț, rămân atracții turistice și subiecte ale folclorului local: toate păstrează urme ale istoriei și ale legendelor care le înfrumusețează, dar și provocări de conservare pentru viitor.
Comentarii recente