Zeci de păstrăvării au fost amenajate la poalele versanților nordici ai Munților Făgăraș, în văile pârâurilor care se varsă în Olt, iar multe s-au transformat în ultimele decenii în puncte de atracție pentru mii de turiști. Localități precum Avrig, Porumbacu, Albota, Victoria, Drăguș, Sâmbăta de Sus şi Dejani au câștigat din proximitatea traseelor montane și din păstrăvăriile devenite locuri de popas și agrement.
Tradiția pisciculturii în Țara Oltului este atestată din secolul XIX: în 1888 pe domeniul hergheliei regale de la Făgăraș a fost amenajată o stație de reproducere alimentată de izvoare permanente, cu incubate mii de icre pentru repopularea apelor montane.
Activitatea a fost perturbată de Primul Război Mondial, reluată intermitent între cele două războaie şi reorganizată după 1945 sub administrarea statului. În anii comunismului, repopulările s-au făcut inclusiv prin transporturi cu bidoane pe poteci şi ulterior cu elicopterul, până la introducerea hidrobioanelor moderne.
În secolul XX a fost introdus păstrăvul curcubeu, numit şi „păstrăv american”, favorizat pentru toleranţa la temperaturi mai ridicate, adaptabilitate la creșterea intensivă şi ritmul de creștere rapid. Această specie a devenit preferată în crescătorii, dar a provocat şi controverse: specialişti din 1940 avertizau asupra riscului de concurenţă cu păstrăvul autohton şi asupra posibilului impact asupra icrelor native. Alte observaţii susţineau însă că păstrăvul curcubeu nu se reproduce natural în multe râuri de munte din România şi că menţinerea populaţiilor depinde de repopulările artificiale.
Comentarii recente