România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere din UE a proporției persoanelor care nu își permit să își încălzească adecvat locuințele, de la 10,8% în 2024 la 11,9% în 2025, arată date Eurostat. În timp ce media europeană a scăzut la 8,8%, tot mai multe gospodării românești fac economii la încălzire.
Analistul Adrian Negrescu atrage atenția că problema este strâns legată de starea clădirilor: din circa 9 milioane de locuințe, peste 4,4 milioane au peste 50 de ani și sunt slab izolate, ceea ce crește pierderile de căldură și consumul. În mediul rural, utilizarea sobelor pe lemne în case neizolate, combinată cu scumpirea lemnelor, amplifică presiunea asupra bugetelor.
Cercetări publicate în 2026 arată că reducerea intenționată a consumului poate lăsa gospodăriile în afara indicatorilor tradiționali ai sărăciei energetice, deși locuiesc la temperaturi nesigure. Un studiu dedicat persoanelor vârstnice evidențiază legături între dificultățile de încălzire și probleme respiratorii, simptome depresive, declin cognitiv și scăderea forței musculare.
Psihoterapeutul Laura Găvan subliniază impactul psihologic: grija constantă pentru cheltuieli afectează somnul, concentrarea și relațiile, iar în cazul vârstnicilor sau familiilor vulnerabile alegerile între încălzire, medicamente și alimente nu sunt libere. Soluțiile indicate includ reabilitarea termică a locuințelor, etanșarea tâmplăriei și sisteme eficiente de încălzire, măsuri care însă necesită investiții pe care multe familii nu le pot susține singure.
Negrescu recomandă direcționarea prioritară a fondurilor către reabilitarea locuințelor vulnerabile, pentru că investiția scade permanent pierderile de energie, în timp ce ajutoarele unice la facturi au efect temporar.
Comentarii recente