România se situează printre ţările cu cei mai îmbătrâniţi conducători de ferme. Datele Comisiei Europene arătau că 44,3% dintre fermierii din România aveau cel puţin 65 de ani, iar o analiză Eurostat pe 2023 indică 41,7% dintre managerii de ferme cu vârsta de 65+ în ţara noastră, faţă de o medie UE de aproximativ 32%.
Structura agriculturii româneşti este duală: numeroase exploataţii foarte mici, familiale sau de subzistenţă, coexistă cu ferme comerciale mari. De la 2010 până în 2023, suprafaţa medie a fermelor din UE a crescut de la 19,7 ha la 24,7 ha, iar numărul exploataţiilor mici a scăzut, fenomen vizibil şi în România.
Tinerii evită sectorul din cauza dificultăţii de a accesa teren, capital şi finanţare pentru utilaje, irigaţii sau depozitare, precum şi din cauza incertitudinii veniturilor legate de cicluri de producţie şi condiţii meteorologice. Mulţi lucrează în ferme de familie fără a figura ca manageri în statistici.
Rata de adopţie a tehnologiilor avansate rămâne redusă: în 2023, doar 1,8% dintre exploataţiile analizate în UE foloseau roboţi pentru aplicarea produselor de protecţie a plantelor; în regiunile din România ponderea era sub 0,5%.
Exemple din teren ilustrează problema: tânăra Adriana Verdeş, 27 de ani, lucrează în ferma familiei şi spune că volumul şi ritmul muncii descurajează pe mulţi; apicultorul Cosmin Măndică subliniază că agricultura nu oferă rezultate imediate şi necesită sprijin şi educaţie pentru a deveni atractivă.
Comisia Europeană propune instrumente precum granturi de instalare, credite cu dobândă redusă şi sprijin pentru acces la teren. În România, sesiunea DR-12 administrată de AFIR este deschisă între 6 octombrie şi 2 decembrie 2026; pentru componenta zootehnică s-au depus 36 de proiecte (mai sunt disponibili 120,2 mil. euro), iar pentru „Alte sectoare” 305 proiecte (valoare rămasă 70 mil. euro). Tinerii pot solicita până la 200.000 euro/proiect, cu rate de sprijin de până la 80% pentru cei până la 40 de ani şi până la 65% pentru cei între 41 şi 45 de ani.
Comentarii recente