România intră în sezonul rece după o perioadă dificilă pentru sistemul energetic: seceta a redus producţia hidro, debitele scăzute ale Dunării au afectat funcţionarea centralei de la Cernavodă, iar indisponibilitatea unor capacităţi nucleare a diminuat producţia internă exact când consumul creşte.
Aceste deficite s-au suprapus peste preţuri angro mult mai mari şi pe un necesar crescut de importuri. Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), estimează că ofertele pentru următoarele 12 luni ar putea fi cu 25–50 de bani/kWh mai scumpe faţă de toamna anului trecut, scenariul central fiind o creştere de 37 de bani/kWh (aproximativ +22% raportat la un reper de 1,30 lei/kWh, rezultând ~1,67 lei/kWh).
AEI explică că majorarea provine în principal din reînnoirea achiziţiilor angro (≈25 bani/kWh) şi din componente precum echilibrarea, costul profilului de consum, primele de risc, riscul valutar şi tarifele de transport/distribuţie. Asociaţia calculează şi un impact de ~0,9 bani/kWh din cursul valutar.
AEI propune trei scenarii: favorabil (+25 bani/kWh → ~1,55 lei/kWh), central (+37 bani/kWh → ~1,67 lei/kWh) şi tensionat (+50 bani/kWh → ~1,80 lei/kWh). Pentru un consum lunar de 200 kWh, creşterile estimate ar fi, în consecinţă, ~50, ~74 şi ~100 lei.
Datele OPCOM arată majorări puternice pe piaţa pentru ziua următoare: media PZU a urcat de la 409,45 lei/MWh în august 2025 la 793,19 lei/MWh în august 2026, iar în septembrie de la 506,05 la 917,36 lei/MWh. Diferenţele dintre ofertele din POSF pentru acelaşi consum rămân mari (de la ~111,12 lei la peste 201 lei pentru 100 kWh).
Oficiali precum Cristian Buşoi avertizează asupra unei perioade cu preţuri ridicate la electricitate şi asupra presiunii generate de menţinerea unor capacităţi în afara sistemului în condiţii hidrologice nefavorabile. Comisia Europeană propune măsuri şi achiziţii comune la nivel european, iar Ursula von der Leyen a menţionat scheme de sprijin pentru gospodării vulnerabile, inclusiv în România.
Comentarii recente