Datele Eurostat arată că în 2024 aproximativ 5,3 milioane de profesori lucrau în învățământul primar și secundar din UE, iar 40,4% dintre aceștia aveau cel puțin 50 de ani, în timp ce doar 8% aveau sub 30 de ani. Structura de vârstă variază însă mult între statele membre.
În România, studiul OECD TALIS 2024 indică o vârstă medie a profesorilor de 45 de ani; 32% dintre profesorii de gimnaziu au cel puțin 50 de ani, iar 10% au sub 30 de ani. Aceste tendințe se traduc în realitate prin dificultatea angajării pentru anumite discipline, în special Matematică, Fizică și Chimie.
Inspectorul școlar pentru Resurse Umane din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Olt, Cristian Miu, spune că deja apar posturi neacoperite la concursuri și că soluțiile temporare sunt tot mai frecvent pensionarii sau plata cu ora: „La matematică e aproape imposibil să mai găsim profesori. Deja am făcut apel la un student, în Slatina… și urmează ca directorul să cheme un pensionar.” El atrage atenția că plata cu ora este nesatisfăcătoare: „E greu de admis că la 20 de lei poți să mai vii pe normă întreagă.”
Profesorii pensionari care acceptă plata cu ora sunt greu de găsit, iar orele neocupate sunt redistribuite colegilor sau predate de suplinitori din alte specializări. Miu avertizează că, în următorii ani, zeci de cadre didactice din științe ar putea dispărea din sistem, fără a fi înlocuite de absolvenți.
Liderul Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Muntenia, Adrian Voica, subliniază necesitatea unei analize de impact și a unor politici care să atragă și să păstreze profesori: „Educația nu se reformează împotriva profesorilor. Educația se reformează împreună cu profesorii.” Voica cere studii privind necesarul de cadre pe următorii 10 ani, defalcat pe discipline, județe și mediu.
Comentarii recente