Atacurile cu drone asupra unor nave comerciale în Marea Neagră readuc în discuţie vulnerabilităţile economice ale României: creşteri ale costurilor de transport şi ale primelor de asigurare care se pot reflecta în preţul mărfurilor şi al materiilor prime.
Pe termen scurt, experţii apreciază că impactul imediat asupra economiei româneşti rămâne limitat, dar riscul devine mai semnificativ dacă astfel de incidente se repetă şi dacă armatorii şi asigurătorii vor considera Marea Neagră o zonă cu risc ridicat. Analistul Silviu Gresoi avertizează că o percepţie persistentă a riscului poate majora primele de asigurare şi tarifele de transport.
Analistul financiar Raul Putilean notează că primele pentru riscul de război au crescut deja pentru anumite mărfuri, iar costurile suplimentare — navluri şi ocoluri pe rute — se pot transfera parţial către importatori, exportatori sau consumatori, în funcţie de produs. Produsele petroliere sau îngrăşămintele sunt vulnerabile la majorări care ajung rapid la cumpărătorul final, în timp ce la cereale o parte din costuri poate fi absorbită de fermieri prin scăderea preţului la poartă.
Portul Constanţa are un rol paradoxal: pe termen scurt poate prelua trafic deviat din Ucraina, dar, dacă insecuritatea persistă, îşi poate pierde competitivitatea. Constanţa concentrează peste 95% din mărfurile maritime ale României şi aproape două treimi din cele încărcate aici sunt produse agricole, spune Adrian Negrescu, ceea ce face orice perturbare relevantă pentru agricultură, exporturi şi balanţa comercială.
Dacă atacurile devin un tipar, efectele pot depăşi sectorul transporturilor: investiţii amânate în energie offshore şi logistică, costuri mai mari de operare şi o „primă de risc” permanentă pentru regiunea Mării Negre. În prezent nu există semne că Portul Constanţa ar fi fost ocolit sistematic, iar apele teritoriale româneşti rămân în afara zonei de risc maxim, dar persistenţa insecurităţii ar putea transforma aceste costuri punctuale într‑o taxă economică pe termen lung.
Comentarii recente