Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“ din Cluj-Napoca găzduiește cea mai numeroasă comunitate de studenți francezi din România, aproape 1.900, majoritatea înscriși la programele cu predare în limba franceză.
Anul acesta, 420 de tineri din Franța au fost admiși la cele trei facultăți cu predare în franceză — Medicină Generală, Medicină Dentară și Farmacie. Concurența a fost puternică: linia de Medicină Generală a avut în jur de 5 candidați pe loc, iar Medicina Dentară, cea mai căutată, a înregistrat 14 candidați pe loc pentru cele 75 de locuri.
Reporterii au stat de vorbă cu studenți precum Romain Gaultier, din Metz, și Solènne Gatuso, din Nisa. Ambii au ales Clujul după ce nu au prins locuri în Franța sau au considerat alte opțiuni (Spania) prea costisitoare. Romain spune că a fost admis pe baza dosarului; Solènne relatează că a fost afectată de selecția dură din primul an în sistemul francez.
Studenții apreciază volumul mare de practică clinică de la UMF, dar au dificultăți cu limba română şi cu adaptarea la programul intens: cursuri deseori de dimineață până seara și studiu zilnic. Mulți plătesc studii în jur de 10.000 euro pe an și suplimentar chirii între 500–600 euro; cheltuielile lunare pentru mâncare şi alte necesităţi ajung la circa 300 euro.
Condițiile de cazare variază: UMF oferă aproximativ 2.300 de locuri în cămine, majoritatea în camere cu două paturi, dar există și cămine vechi cu băi comune. Studenții francezi preferă deseori chirii private pentru mai multă intimitate.
La nivel instituţional, unii oficiali francezi — exemplificat de Antoine Hamel, decan la Nantes — consideră că venirea studenților francezi în România reprezintă o sursă financiară pentru universitățile româneşti, dar şi o cale de ocolire a selecţiei riguroase din Franţa, cu potenţiale efecte asupra recrutării. În acelaşi timp, alţii văd în universităţile româneşti o „supapă de siguranţă“ pentru tinerii cu vocație medicală blocați de sistemele naţionale de admitere.
Romain şi Solènne nu se gândesc, deocamdată, să rămână în România după absolvire: îşi propun rezidenţiate în Elveţia sau înapoi în Franţa, pentru a-şi continua cariera. România poate astfel câștiga temporar venituri şi experiență practică, dar posibilitatea ca absolvenţii să profeseze în Franţa ridică întrebări despre cine suportă, în final, costul formării acestor medici.
Comentarii recente