Nicolae Ceaușescu avea doi labradori, Corbu şi Şarona, care au devenit cunoscuţi după evenimentele din decembrie 1989. Corbu, labrador negru, i-a fost dăruit în 1978 de David Steel, lider al Partidului Liberal britanic, în timpul unei vizite oficiale în Marea Britanie. Şarona a fost oferită ulterior, potrivit relatărilor, de Regina Elisabeta a II-a, în aceeaşi perioadă, alături de alţi păuni.
Surse contemporane arată că Ceauşescu îi trata cu atenţie: îi hrănea personal cu biscuiţi englezeşti aduşi prin poşta diplomatică şi dispunea ca animalele să-l însoţească în vilele de protocol şi în deplasări. În biografia lui Malte Olschewski este relatată şi o anecdotă potrivit căreia dictatorul le-ar fi cerut colaboratorilor să se adreseze câinelui cu „Tovarăşe Corbu”.
După fuga şi executarea soţilor Ceauşescu, labradorii au rămas la Palatul Snagov, unde personalul încercat să îi îngrijească. Conform declaraţiei unei gărzi de corp, Florin Marinescu, cei doi au refuzat să mănânce din mâna altcuiva şi, în lipsa hranei şi a îngrijirii potrivite în haosul momentului, starea lor s-a deteriorat rapid. „Au murit de foame. Nu mâncau decât din mâna lui Nicolae. Nu am reuşit să-i facem să mai pună gura pe mâncare”, a spus Marinescu.
Decesul lor la scurt timp după Revoluţie a rămas un episod simbolic al prăbuşirii vechiului regim şi al rupturii relaţiilor personale care îl susţineau.
Comentarii recente