Tot mai mulți posesori ai cărții electronice de identitate (CEI) spun că noul document nu le-a simplificat viața, pentru că instituțiile nu sunt pregătite să preia informațiile electronice. CEI are dimensiunea unui card bancar și oferă, teoretic, autentificare online, semnătură electronică și posibilitatea de a furniza domiciliul doar electronic. În practică, mulți români au întâmpinat probleme la ghișee și în aplicații.
Principalul obstacol este faptul că pe fața CEI nu mai apare domiciliul, astfel încât instituțiile care nu au cititoare sau aplicații dedicate nu pot verifica adresa. Chiar dacă există aplicația RO CEI Reader pentru telefoane cu NFC și posibilitatea descărcării certificatului de domiciliu, în multe ghișee funcționarii nu știu să o folosească sau solicită documente tipărite sau trimise pe email.
Utilizatorii trebuie, de asemenea, să rețină două PIN‑uri (4 cifre pentru autentificare și 6 cifre pentru semnătură) și să aibă telefon cu NFC sau cititor de card pentru PC. Exemple concrete: persoane care nu au putut completa formulare online (Programul Rabla 2026) sau care au fost trimise repetat la Evidența Populației din cauza problemelor de sistem. La bănci sau la taxe și impozite, unele funcționare au refuzat actualizarea datelor fără prezentarea buletinului fizic, deși datele ar trebui să fie disponibile electronic.
O posesoare de CEI, Felicia Botea, povestește că a întâmpinat disfuncții încă de la ridicarea documentului, iar la ghișeu i s‑a cerut să introducă PIN‑ul în cititorul reținut de funcționară. Ea a declarat că aproape a renunțat la CEI, acuzând lipsa de coordonare și reticența angajaților publici de a folosi instrumentele digitale puse la dispoziție.
Concluzia relatărilor: emiterea CEI este doar primul pas; digitalizarea serviciilor publice trebuie continuată pentru ca avantajele promise să devină realitate.
Comentarii recente