Rusia nu trebuie să câștige neapărat prin forţă militară directă pentru a obţine avantaje strategice, avertizează generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO. Pe baza a două simulări efectuate la o universitate din Vilnius, el explică cum un atac hibrid şi manevrele politice pot obliga Alianţa să consume timpul critic necesar unei reacţii eficiente.
Exerciţiile organizate de Baltic International Security Centre şi Universitatea ISM au pus laolaltă academicieni, foşti diplomaţi şi experţi militari, care au jucat rolurile decidenţilor ruşi, ale rebelilor şi ale statelor NATO. Scenariul de bază presupunea o revoltă în Kaliningrad, urmată de tentativa rebelilor de a deschide un culoar terestru prin Lituania, forţând astfel Moscova să reacţioneze.
Cercetătoarea Oana Lungescu, implicată în arbitrajul simulărilor, a subliniat importanţa timpului: deciziile trebuie luate rapid şi coordonat, în condiţii de informaţii incomplete. Generalul Toma arată că Rusia mizează tocmai pe consumarea acestui interval politic, încercând să consolideze un fapt împlinit în maxim 72 de ore, înainte ca deciziile aliate să se materializeze în acţiuni militare.
Un al doilea scenariu arată că reacţii regionale rapide — din partea Germaniei, Poloniei şi statelor baltice — pot împiedica ocuparea teritoriului, dar adversarul păstrează iniţiativa strategică prin multiplicarea incidentelor şi schimbarea geografiei crizei. Concluzia: timpul devine o resursă strategică, iar NATO trebuie să reducă drumul decizional de la avertizare la executare pentru a nu pierde iniţiativa.
Comentarii recente