La zece ani de la incendiul din Clubul Colectiv și la un an de la explozia blocului din Rahova, victimele continuă să ceară explicații, despăgubiri şi soluţii, în timp ce anchetele şi măsurile autorităţilor avansează lent. Sociologul Gelu Duminică atrage atenţia că modul în care statul tratează persoanele vulnerabile adânceşte neîncrederea în instituţii şi alimentează nemulţumirea socială.
Pe 17 octombrie s-a împlinit un an de la explozia din Rahova. Zilele trecute, supravieţuitori şi rude s-au întâlnit în faţa blocului pentru a marca momentul. Lucrările de demolare au început abia în urmă cu două săptămâni; o parte din clădire va fi dărâmată, iar în final vor rămâne trei etaje.
Justiţia a înaintat greu: după un an de anchetă, dosarul e aproape de trimiterea în judecată. Sunt peste 220 de părţi vătămate. Patru angajaţi din domeniul gazelor şi electricităţii şi trei firme au fost puşi sub acuzare; trei dintre persoane sunt cercetate sub control judiciar. Sechestrul pentru acoperirea prejudiciului depăşeşte 63 de milioane de euro.
Gelu Duminică leagă aceste întârzieri şi de poziţia socială a victimelor: evenimentul a avut loc într-un sector defavorizat al Capitalei, iar prejudecăţile împotriva locuitorilor din Rahova ar fi influenţat reacţia autorităţilor. Sociologul face şi o paralelă cu incendiul de la Colectiv din octombrie 2015, observând că, în ciuda emoţiei produse atunci, măsuri de prevenţie şi protecţie nu s-au consolidat semnificativ.
Referitor la Colectiv, ancheta privind transferurile medicale în străinătate — deschisă în 2016 şi cunoscută ca „Colectiv 2” — este încă în lucru; Înalta Curte a stabilit în martie 2026 un termen de şase luni pentru finalizare, constatând perioade lungi de inactivitate. Executarea pedepselor din dosarul „Colectiv 1” a cunoscut, de asemenea, întârzieri: pedepse definitive au fost pronunţate în mai 2022, dar executarea a început abia în 2026 în cazul unor persoane.
Duminică avertizează că erodarea încrederii în stat şi retorica care minimalizează rolul acestuia în protejarea vulnerabililor pot conduce la agravarea fracturilor sociale: „Cei care au rămas fără casă se află într-o situaţie de vulnerabilitate majoră, iar felul în care ne purtăm cu ei spune ceva despre noi ca societate”.
Comentarii recente