Vara mai lungă și temperaturile în creștere modifică deja riscul bolilor transmise de țânțari în România, explică prof. dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog și vicepreședinte al Societății Române de Epidemiologie.
Virusul West Nile circulă anual în România și reprezintă o realitate epidemiologică curentă. În 2025 au fost raportate 49 de cazuri autohtone în România, parte din cele 1.112 cazuri înregistrate la nivel european; în 2026, până la 26 august, România raportase 45 de cazuri autohtone și 15 zone afectate, conform datelor ECDC.
Extinderea țânțarului Aedes albopictus (țânțarul tigru) — confirmat ca stabilit în România în 10 din cele 42 de unități administrative monitorizate — crește riscul apariției de focare locale de dengue și chikungunya. Popovici atrage atenția că, deși Aedes albopictus este mai adaptabil și deja prezent, Aedes aegypti, vector mult mai eficient pentru dengue, are cerințe termice mai stricte.
Factorii climatici — temperatură, precipitații, valuri de căldură — influențează biologia vectorilor și rata de replicare a virusurilor. Temperaturile ridicate scurtează timpul de incubare virală în țânțar și pot crește frecvența hrănirii insectelor, iar ploile moderate favorizează acumularea de apă stagnantă pentru depunerea ouălor.
Simptomele care impun consult medical după înțepături includ febra bruscă, dureri musculare sau articulare severe, dureri de cap intense, semne neurologice, greață persistentă, erupții cutanate sau sângerări inexplicabile. Persoanele care au călătorit în zone cu risc trebuie să se prezinte prompt la medic în cazul apariției acestor semne.
Popovici recomandă trecerea de la măsuri reactive (stropiri locale) la strategii integrate: supraveghere științifică a populațiilor de țânțari, larvicidare prioritară, intervenții țintite în focare, campanii de eliminare a apelor stătătoare și pregătirea sistemului medical, inclusiv sisteme de avertizare timpurie și digitalizare.
Comentarii recente