Imagini surprinse pe malul Dunării la Giurgiu arată cât de mult a scăzut nivelul fluviului în această vară. Apa s-a retras, descoperind suprafeţe extinse de albie şi modificând radical peisajul.
Pescarii locali resimt consecinţele imediate: locurile de pescuit se schimbă frecvent, iar veniturile devin tot mai incerte pe măsură ce resursele se reduc.
Debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, este de 1.600 mc/s, potrivit Administraţiei Naţionale "Apele Române". Prognoza Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor indică o posibilă scădere până la circa 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august.
Aceste valori sunt cu aproape trei sferturi sub media multianuală a lunii iulie, de 4.750 mc/s, şi se apropie de recordul negativ înregistrat în 1985, când debitul a fost de 1.400 mc/s, arată informarea publicată de Apele Române.
Scăderea debitului afectează mai multe sectoare: pe sectorul Călăraşi–Cernavodă sunt menţinute restricţii de treapta a III-a pentru irigaţii, iar administraţiile bazinale monitorizează în continuare efectele temperaturilor ridicate şi ale nivelurilor scăzute.
Un fenomen urmărit este înflorirea algală, favorizată de apa mai caldă şi de debitele reduse; autorităţile spun însă că, pentru moment, aceasta se menţine în limite normale. Seceta hidrologică afectează regiuni precum Crişana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova, unde unele cursuri au ajuns la debite foarte mici sau s-au secat pe anumite tronsoane.
Pentru populaţie nu sunt stabilite, în prezent, restricţii privind alimentarea cu apă. Gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel considerat suficient pentru asigurarea alimentării centralizate, conform Apele Române.
Comentarii recente