La aproape 20 de ani de la aderare, România a înregistrat progrese economice şi sociale notabile, dar şi vulnerabilităţi care pot limita dezvoltarea pe termen lung. Analiza think tank-ului Rethink şi opiniile economiştilor consultaţi arată că nivelul de trai, productivitatea şi consumul au avansat semnificativ, în timp ce educaţia, situaţia fiscală, demografia şi dezechilibrele externe rămân probleme majore.
Progrese măsurabile: România a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri UE, iar beneficiile totale ale apartenenţei depăşesc 250 de miliarde de euro dacă se includ investiţiile străine. Consumul individual a urcat de la 43,3% din media UE în 2006 la 86,2% în 2025. Productivitatea muncii a crescut cel mai rapid în regiune, indicele ajungând la circa 138 în 2025. PIB-ul pe locuitor a crescut de la 7.230 euro în 2006 la 13.190 euro în 2025.
Vulnerabilităţi: Datoria publică a crescut accelerat, reducând spaţiul pentru investiţii; deficitul comercial al bunurilor rămâne persistent; rezultatele la educaţie au evoluat slab, România fiind pe poziţii de coadă la testările PISA; declinul demografic şi emigraţia pun presiune pe sistemul public de pensii.
Raportul concluzionează că, deşi bilanţul aderării este pozitiv, avantajele integrării europene nu mai sunt suficiente fără reforme interne consistente în educaţie, politici fiscale şi stimularea investiţiilor care să ridice calitatea forţei de muncă şi să reducă dezechilibrele economice.
Comentarii recente