În 2025, România înregistra cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu lucrau și nu urmau forme de educație sau pregătire profesională: 19,2%, comparativ cu media UE de 11%, arată datele Eurostat publicate în mai 2026. Indicatorul NEET (Not in Employment, Education or Training) include atât persoanele în căutare de loc de muncă, cât și pe cele care nu studiază și nu se pregătesc profesional din alte motive.
Discuțiile online reflectă o tendință: mulți adolescenți își exprimă dorința de a avea „propria afacere” înainte de a se angaja. Pe un forum, utilizatori au comentat că idealul antreprenorial este frecvent, dar realitatea financiară și lipsa experienței fac ca idealul să rămână adesea neîndeplinit. Unii observatori cred că, fără sprijin financiar din familie, multe inițiative vor eșua sau tinerii vor ajunge în cele din urmă angajați în domenii cu salarii mici.
Alte voci au subliniat că refuzul aparent de a munci nu e neapărat lenea: unii tineri caută joburi fără succes sau evită salariul minim, considerând că pot încerca alternative care să le aducă câștiguri mai mari pe termen lung. Au mai fost semnalate probleme legate de salarii insuficiente, costuri de trai ridicate și incompatibilitatea programului de muncă cu responsabilități familiale.
Perspectivele asupra antreprenoriatului sunt diverse: unii recomandă francize sau freelancing ca pași practici de început, alții atenționează că multe idei impulsive se lovește de realitate. Comentatorii remarcă că mentalitatea de a deveni patron nu e nouă, dar adesea planurile inițiale se modifică odată cu experiența de muncă.
Comentarii recente