Orele îndelungate petrecute pe scaun, fie la birou, în mașină sau acasă, afectează mai mult decât coloana: musculatura, circulația, nervii și metabolismul pot suferi dacă perioadele de imobilitate nu sunt întrerupte.
Dr. Ioan Stan, medic specialist în ortopedie și traumatologie, explică că mușchii picioarelor — cvadriceps, fesieri și gambe — sunt mai puțin folosiți, în timp ce flexorii șoldului (iliopsoas, dreptul femural) rămân scurtați. Acest dezechilibru favorizează durerile de spate și tulburările de postură.
Circulația sangvină are de suferit deoarece reducerea contracțiilor gambelor slăbește „pompa musculară” responsabilă de întoarcerea sângelui către inimă. Consecințele pot fi senzația de picioare grele, edem și, în situații de imobilizare prelungită (zboruri, călătorii lungi), risc crescut de tromboză venoasă profundă.
Sedentarismul influențează și metabolismul: mușchii nefolosiți captează mai puțină glucoză și consumă mai puțină energie, ceea ce poate modifica treptat glicemia și profilul lipidic.
Menținerea pozițiilor incorecte crește presiunea asupra discurilor intervertebrale și solicitarea cervicală; pot apărea compresii nervoase cu furnicături sau amorțeli. Imobilitatea prelungită poate afecta și tendonul lui Ahile și fascia plantară, determinând dureri la nivelul tălpii.
Simptome frecvente: rigiditate, dureri lombare la sfârșitul zilei, senzație de greutate sau umflare a picioarelor, amorțeli care pot coborî până la picior și dureri la primii pași dimineața. Semne de alarmă care cer evaluare medicală includ durerea persistentă sau nocturnă, slăbiciunea musculară, amorțelile sub genunchi și o gambă brusc umflată, roșie și dureroasă.
Recomandări practice: întrerupeți șederea la fiecare 30–45 de minute pentru câteva minute de mișcare; chiar și o scurtă plimbare sau schimbarea poziției sunt utile. Exercițiile posibile la birou includ flexii/extensii ale gleznei, contracții ale fesierilor, rotații ale umerilor, retracții scapulare și aproximativ zece mișcări cervicale de apropiere a bărbiei de piept. Ridicări pe vârfuri, fandări statice și întinderi pentru gambe și Ahile pot fi făcute când este posibil.
Ergonomia contează: tălpile sprijinite pe podea, șoldurile ușor mai sus decât genunchii, sprijin lombar și monitor la nivelul ochilor pentru a evita proiectarea capului înainte. Hidratarea, somnul și evitarea tocurilor pe toată durata zilei ajută la recuperare.
Comentarii recente