Pe fondul impasului negocierilor politice și al presiunii asupra guvernării, varianta alegerilor anticipate capătă tot mai multă atenție. Analistul Răzvan Petri afirmă că un scrutin anticipat ar putea avea loc cel mai probabil spre finalul anului, astfel încât România să intre în 2027 cu un Parlament și un Guvern noi.
Petri avertizează că o campanie prelungită va genera instabilitate politică pe termen scurt și mediu și va accentua oboseala electoratului. El crede că redistribuirea voturilor ar fi probabil modestă: PSD ar putea pierde teren, AUR ar putea crește, dar fără a obține majoritatea clară, iar Parlamentul rezultat s-ar putea asemăna mult cu cel actual, impunând din nou negocieri pentru formarea guvernului.
Analistul mai spune că, după anticipate, partidele nu vor mai putea invoca necesitatea unui nou vot pentru a justifica blocajele și vor fi obligate să construiască rapid o majoritate — fie printr-un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, fie printr-o mare coaliție cu PSD, fie prin susținerea unui guvern minoritar PSD.
Din punct de vedere constituțional, articolul 89 prevede posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă nu se acordă învestitura în termenul legal și după cel puțin două propuneri respinse. Fostul ministru Tudorel Toader afirmă că nu există impedimente juridice pentru organizarea anticipatelor și că guvernul în exercițiu poate adopta hotărârile necesare.
Presiunea asupra președintelui, medierea lui Nicușor Dan și calculele electorale ale partidelor — în special PNL, USR, PSD și AUR — vor decide dacă România merge sau nu la vot anticipat, concluzionează analistul.
Comentarii recente