Războiul din Ucraina a evoluat din confruntări cu tancuri și artilerie într-o etapă în care dronele cu rază lungă au devenit arme-cheie. Aceste aparate pot lovi depozite, rafinării, infrastructură energetică şi alte obiective militare sau economice la sute de kilometri de front.
Ucraina a dezvoltat rapid platforme proprii, precum dronele FP-1 şi FP-2 produse local, folosite de unităţi specializate care pot lansa zeci sau chiar sute de aparate într-o singură operaţiune. Echipaje ca Regimentul 413 „Raid” desfăşoară misiuni nocturne la distanţe de peste 300 km, iar ritmul lansărilor a crescut semnificativ faţă de începutul conflictului.
Rusia, la rândul ei, şi-a modernizat flota de drone, adaptând şi re-proiectând modele importate, precum Shahed, şi introducând variante cu motoare cu reacţie (Geran-4, Geran-5). Noile sisteme sunt mai rapide şi mai greu de interceptat, ceea ce a redus eficienţa unor contra‑măsuri antiaeriene ucrainene.
Atacurile vizează tot mai des infrastructura civilă şi afectează populatia: depozite de supermarketuri, benzinării şi reţele de aprovizionare au fost lovite în ambele tabere. ONU a raportat o creştere a victimelor în primele opt luni ale anului 2026 faţă de 2025.
Ambele părţi continuă să extindă capacităţile producţiei de drone şi rachete, iar cursa pentru supremaţia aeriană pe termen lung rămâne deschisă, cu riscuri majore pentru civili şi infrastructură.
Comentarii recente