Guvernul a publicat pe guvernanta.gov.ro salariile și documentele de tip CV, contracte de mandat și afiliere politică ale conducerii a 121 de companii de stat aflate în subordinea autorităților centrale. Platforma centralizează informații despre persoanele din conducere, inclusiv indemnizații și pozițiile ocupate.
Conform datelor, 115 angajați din companii de stat au venituri între 5.000 și 10.000 de euro, iar 36 încasează între 10.000 și 20.000 de euro. Cel mai mare venit raportat este al lui Bogdan Mîndrescu, director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, care are în plus calitatea de membru în consiliile de administrație la RAR și Administrația Aeronautică Civilă Română, cu un venit lunar brut de 134.146 lei (echivalentul a 78.475 lei net, circa 14.800 euro).
Economistul Iancu Guda a salutat demersul drept un act de transparență și a subliniat probleme precum cumulul de funcții, numiri politice și bonusuri acordate fără legătură clară cu performanța. Guda a propus măsuri precum eliminarea cumulului, plafonarea salariului de bază în raport cu media din industrie și legarea bonusurilor exclusiv de performanța repetată.
Analistul Adrian Negrescu a avertizat însă că simpla transparentizare nu rezolvă salarizarea excesivă dacă nu există mecanisme de evaluare a performanței și voință politică pentru reformă. Negrescu a atras atenția că, fără criterii clare de performanță și răspundere, reducerile salariale ar putea determina plecarea managerilor competenți în sectorul privat, iar ajustările singure nu sunt suficiente.
Politologul Mihnea Stoica consideră utilă sporirea transparenței, dar rămâne sceptic privind șansele ca platforma să genereze măsuri concrete, în condițiile unei culturi politice cu puternice influențe clientelare. Stoica amintește că lansarea platformei de un guvern interimar poate reduce impactul inițiativei, iar schimbările reale necesită voință politică susținută.
În ansamblu, experții citați apreciază valoarea informațiilor publicate, dar avertizează că problema structurală — absența unor criterii clare și a mecanismelor de evaluare și sancțiune — rămâne nerezolvată, iar viitorul politic va dicta dacă transparența se va transforma în reforme efective.
Comentarii recente