Gali Baharav-Miara, prima femeie numită procuror general al Israelului în 2022, a devenit principalul obstacol instituţional în faţa unor iniţiative ale coaliţiei conduse de Benjamin Netanyahu menite să restrângă rolul sistemului judiciar şi al altor mecanisme de control.
Mandatul ei de şase ani include supravegherea urmării penale, consilierea juridică obligatorie pentru guvern şi reprezentarea statului în instanţă. În 2023, Baharav-Miara s-a opus public reformei judiciare iniţiate de ministrul Justiţiei Yariv Levin, susţinând că proiectul ar concentra prea multă putere în executiv şi ar slăbi protecţia drepturilor fundamentale.
Conflictul cu cabinetul s-a intensificat după ce procurorul general a refuzat să accepte numirea lui Aryeh Deri în anumite portofolii şi a contestat intervenţiile ministrului securităţii naţionale, Itamar Ben-Gvir, în promovările din poliţie. Curtea Supremă a intervenit în mai multe rânduri pentru a susţine poziţia ei, iar guvernul a încercat inclusiv să o demită — procedură blocată temporar de instanţă.
În timpul războiului din Gaza şi al tensiunilor sociale care au urmat atacului Hamas din 7 octombrie 2023, Baharav-Miara a menţinut poziţii ferme privind recrutarea tinerilor ultraortodocşi şi independenţa instituţiilor. Critici vin atât din partea dreptei — care o acuză că blochează voinţa majorităţii —, cât şi din partea unor organizaţii de drepturi omului, care consideră că nu a acţionat suficient în cazuri legate de operaţiunile din Gaza.
Pe măsură ce Israelul se pregăteşte pentru alegeri, confruntarea între procurorul general, guvern şi Curtea Supremă rămâne una dintre marile teme care pot influenţa echilibrul puterilor şi integritatea procesului electoral.
Comentarii recente