Atacurile asupra navelor comerciale din apropierea României și Bulgariei s-au intensificat, transformând Marea Neagră într-un punct major de tensiune pentru NATO. După şapte lovituri în zona celor două state luna trecută, Alianţa a anunţat desfăşurarea de aeronave de patrulare maritimă, radare şi drone pentru consolidarea flancului estic.
Trei zile după această decizie, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită în afara apelor teritoriale româneşti, iar săptămâna trecută o navă comercială grecească a fost scufundată de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei. Compania de securitate maritimă Ambrey a consemnat că o dronă folosită seamănă cu un model rusesc.
Analiștii citati, între care Sidharth Kaushal şi Iulia Joja, afirmă că atacurile par a fi proiectate pentru a testa limitele reacţiei occidentale, vizând descurajarea sprijinului pentru Ucraina. Un oficial NATO a subliniat angajamentul „de neclintit” al Alianţei de a-şi apăra membrii şi a amintit planuri de investiţii de peste 40 de miliarde de dolari în capabilităţi antidrone în următorii cinci ani.
Impactul economic este sever: între mai şi octombrie au fost lovite 317 nave în Marea Neagră şi Azov, faţă de 74 în precedentele şase luni. În septembrie, exporturile ruseşti prin regiune au scăzut la 0,3 milioane tone, de la 4,74 milioane tone anul trecut, iar exporturile ucrainene au coborât la 0,81 milioane tone, de la 2,1 milioane tone.
România, dependentă de coridorul maritim pentru exporturi şi de proiectul offshore Neptun Deep, cere capabilităţi antiaeriene şi radarice sporite. Problemele logistice şi presiunile geopolitice rămân ridicate în contextul încercărilor internaţionale de a negocia armistiţii maritime şi al reacţiilor divergente ale ţărilor riverane.
Comentarii recente