Europa intră în sezonul rece sub semnul unei noi crize energetice. Tensiunile geopolitice, scumpirea gazelor și petrolului şi incertitudinile privind securitatea aprovizionării readuc în actualitate riscul unei ierni economice dificile pentru gospodării şi companii.
Pe piaţa europeană a gazelor, preţul de referinţă TTF, care la jumătatea lunii februarie se situa în jurul a 30 euro/MWh, a urcat recent în jurul valorilor 78–82 euro/MWh, contractele spot atingând chiar 82 euro/MWh. Depozitele europene de gaze rămân sub nivelurile normale pentru această perioadă (68%), iar perturbările din Strâmtoarea Ormuz reduc fluxurile de GNL din Qatar şi Emiratele Arabe Unite, intensificând competiţia cu Asia pentru livrări lichefiate.
Situaţia este critică în Germania, unde stocurile sunt la minime istorice pentru sezon şi autorităţile analizează stimulente pentru a încuraja depozitarea. Creşterea preţului gazului se transmite şi pe piaţa angro a electricităţii, amplificând costurile pentru consumatori.
La nivel global, penuria de energie şi creşterea preţurilor produc efecte sociale: întreruperi de curent, raţionalizări şi proteste în ţări din Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu şi America Centrală. În mai multe state creşterea preţurilor la carburanţi a generat proteste publice.
Schimbările de preţuri modifică şi mixul energetic: cărbunele redevine competitiv economic, dar creşterea arderii sale majorează cererea de certificate CO2, ale căror preţuri se menţin peste 80 euro/tonă şi tranzacţionează acum în jur de 84–85 euro, limitând avantajele economice ale revenirii la cărbune.
Europa caută şi stabilitate prin nucleare şi tehnologii noi: investiţii, precum cea a Băncii Europene de Investiţii într‑un start‑up finlandez de reactoare modulare mici (SMR), arată orientarea spre surse stabile, deşi obstacolele rămân legate de termene, costuri şi gestionarea deşeurilor.
Comisia Europeană vizează dublarea ponderii electricităţii curate până în 2040, pentru a reduce cu 260 miliarde euro anual factura de import de combustibili fosili, însă aceasta necesită infrastructură: interconectări, stocare şi digitalizare a reţelelor.
Pe plan monetar, majorările dobânzilor la BCE şi FED reflectă efortul autorităţilor de a tempera inflaţia determinată şi de scumpirile energetice. BCE lucrează cu scenarii care nu exclud presiuni inflaţioniste prelungite, ceea ce sugerează continuarea majorărilor de dobândă cel puţin până în primăvara lui 2027.
Războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu menţin blocaje în aprovizionarea cu petrol şi gaze, iar petrolul brut se situează constant peste 100 dolari/baril, cu riscul de a se apropia de 120 dolari, alimentând astfel tensiunile asupra preţurilor energiei şi presiunile inflaţioniste globale.
În acest context, mulţi observatori avertizează că politica monetară are limite în faţa unor şocuri geopolitice persistente: atâta vreme cât tensionarea aprovizionării energetice continuă, costul energiei va rămâne ridicat şi va submina competitivitatea industriei europene.
Comentarii recente