La 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie, efectele lor depășesc consecințele imediate: modul în care au fost relatate a modificat profund încrederea în mass-media și a facilitat apariția unei epoci marcate de dezinformare.
În primele zile după atentate, redacțiile americane s-au confruntat cu dilema dintre menţinerea normelor jurnalistice şi adoptarea unui ton patriotic. Mulţi jurnalişti au optat pentru a doua variantă, iar televiziunile au preluat limbajul guvernamental, folosind termeni ca „război” sau „teroare”. Chiar şi prezentatori importanţi, precum Dan Rather, au transmis un mesaj de susţinere pentru deciziile preşedintelui George Bush.
Cercetările arată că această aliniere a favorizat consolidarea naraţiunii „războiului împotriva terorismului” şi a permis unor surse politice să domine discursul public, fenomen numit „reinstituţionalizare”. Efectele au fost vizibile internaţional, cu modele similare de acoperire în Marea Britanie, Spania sau Germania.
Studii citate indică o atenţie mediatică mult mai mare pentru atacuri când autorii erau identificaţi ca musulmani (+357%), iar aproximativ 90% dintre americani au aflat despre 11 septembrie de la televizor. Pe termen lung, o parte importantă a publicului, în special minorităţile şi tinerii, s-a îndepărtat de presa tradiţională, căutând surse alternative sau adoptând teorii ale conspiraţiei.
Autorii analizei susţin că aceste mecanisme au contribuit la apariţia fenomenelor recente de dezinformare — de la QAnon la negarea unor crize sanitare — şi la fragmentarea încrederii în instituţii, transformând peisajul informaţional într-un amestec de ştiri, opinie politică şi divertisment viral.
Comentarii recente