Rectificarea bugetară estivală nu a avut loc în iulie-august pentru că România nu are un guvern cu puteri depline. Executivul interimar condus de Ilie Bolojan poate folosi Fondul de rezervă pentru cheltuieli urgente, dar acest mecanism nu substituie o rectificare care să modifice structura bugetului. Termenul-limită pentru orice rectificare este 30 noiembrie, dată până la care este esenţial ca politicienii să se înţeleagă asupra unui guvern stabil, având în vedere negocierile pentru bugetul pe 2027 ce vor începe în decembrie.
Analistul politic Adrian Zăbavă spune că după 31 august, odată încheiată perioada PNRR, atenţia se va îndrepta spre criza guvernamentală şi mişcările politice pentru formarea unui executiv. El apreciază că rectificarea are miză, dar improbabil va sufla singură viaţă în negocieri care durează de peste 100 de zile.
Zăbavă mai subliniază limitele mandatului interimar: deşi Bolojan poate aloca resurse din fondul de rezervă, mecanismul nu e perceput ca o pârghie solidă de putere — mai ales după criticile PNL la adresa cheltuirii netransparente a fondului în guvernarea Ciolacu. De asemenea, analistul consideră că preşedintele Nicușor Dan nu dispune de o ameninţare credibilă cu alegeri anticipate, care s-ar putea întoarce împotriva sa.
Pe plan local, redistribuirea fondurilor scoate în evidenţă liderii regionali, dar Zăbavă nu crede că vizibilitatea unor figuri precum Lia Olguţa Vasilescu va schimba în mod decisiv strategia PSD sau ordinea politică naţională.
Despre opţiunile lui Bolojan, analistul consideră că acesta preferă să rămână la putere; un guvern minoritar ar avea, însă, pârghii limitate şi ar fi sustenabil doar pe termen scurt.
Premierul interimar a anunţat şi o schimbare de politică privind investiţiile publice: bani de la bugetul de stat nu vor mai fi alocaţi pentru proiecte noi până la finalizarea lucrărilor începute. Această decizie survine în contextul unei solicitări a Ministerului Dezvoltării de deblocare a aproape 1,14 miliarde de lei pentru patru stadioane la Braşov, Timişoara, Oradea şi Slatina; cofinanţarea de 75% promisă iniţial prin Compania Naţională de Investiţii urma să înceapă din ianuarie 2028.
Bolojan a criticat alocările anterioare acordate fără evaluări riguroase şi a atras atenţia asupra supracontractării proiectelor finanţate din PNRR: a existat un caz în care, iniţial, erau disponibili 7,4 miliarde euro realocaţi pentru transporturi, dar s-au semnat contracte de peste 19 miliarde, iar ulterior suma disponibilă a scăzut la 5,5 miliarde. El a explicat că supracontractarea — ajungând la circa 300% pe anumite axe — complică finanţarea şi execuţia lucrărilor, afectând ritmul şantierelor şi plăţile către constructori.
Comentarii recente