Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a respins marți, 9 iunie, ideea instalării unui guvern alcătuit exclusiv din tehnocrați sau persoane fără apartenență politică, argumentând că o astfel de formulă este dificil de implementat și neconformă cu logica unei republici democrate parlamentare.
Pricopie a explicat că, teoretic, propunerea poate părea tentantă, însă în practică ar implica înlocuirea simultană a unui număr mare de responsabili din administrație — aproximativ 500 de posturi, de la miniștri și secretari de stat până la prefecți — ceea ce ar risca blocaje administrative, întârzieri și probleme de coordonare într-un moment în care România are nevoie de viteză, credibilitate și continuitate.
El a subliniat că un guvern nu funcționează în vid: administrarea include instituții, proceduri, majorități parlamentare, negocieri europene, angajamente bugetare și decizii care trebuie asumate politic. Prin urmare, tehnocrații sau independenții pot fi excepții și doar pentru perioade determinate, nu soluția de bază.
În schimb, Pricopie propune o formulă realistă: un premier independent, cu autoritate profesională și înțelegere a mecanismelor politice, și un executiv parțial „tehnocratizat” — combinând specialiști independenți cu oameni politici capabili să își asume decizii dificile. Aceasta ar permite continuitate pentru dosarele critice și schimbări acolo unde e nevoie de competență și credibilitate.
Rectorul SNSPA a avertizat totodată asupra costurilor politice ale unei poziționări rigide: „avalansa de ‹linii roșii›, calculele de poziționare și tentația de a bloca orice soluție pot avea costuri reale pentru România”. El a încheiat că un guvern de criză trebuie evaluat după capacitatea de a funcționa, negocia, debloca și transmite încredere, nu după puritatea formulei politice.
Comentarii recente