Sorin Grindeanu a readus în prim-plan reforma administrativ-teritorială, obligându-i pe partenerii politici să ia o poziție clară. Inițiativa PSD îl plasează pe Ilie Bolojan în fața unei dileme: să susțină o reorganizare cu impact asupra rețelelor locale sau să-și pună în pericol imaginea de reformator.
Politologul Alexandru Coita apreciază că măsura are potențialul de a demonstra reduceri reale ale costurilor administrației, dar subliniază că reformele similare au rămas până acum la nivel declarativ din cauza rezistenței PNL, PSD și, parțial, UDMR. Coita avertizează că demersul poate fi folosit politic de PSD împotriva liberalilor, prin comasări care ar afecta administrațiile PNL, deși claritatea criteriilor ar limita abuzurile.
Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția că economiile semnificative vor apărea abia pe termen mediu (2028–2030) și că bugetul pe 2027 nu poate miza exclusiv pe economii din reformă. Agențiile de rating vor urmări calendarul și cifrele, nu anunțurile politice.
Reacțiile din Parlament au fost imediate: PNL a propus înființarea unei comisii parlamentare pentru a lucra un proiect, iar liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a spus că așteaptă detalii concrete. UDMR, prin Csoma Botond, a criticat varianta angajării răspunderii Guvernului, considerând-o antidemocratică și avertizând asupra efectelor asupra comunităților minoritare.
Analistul Bogdan Glăvan și alți comentatori cer garanții că reorganizarea nu va fi folosită ca instrument politic, evidențiind miza mare asupra rețelelor teritoriale ale partidelor. Coita concluzionează că, dacă se duce la capăt, reforma ar putea produce un „cutremur” în scena politică.
Comentarii recente