O cercetare semnată de sociologii Mircea Comșa și Bogdan Voicu, lansată de Friedrich-Ebert-Stiftung România, analizează transformarea Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR) dintr‑un actor marginal într‑o forță politică majoră. Studiul urmărește evoluția rezultatelor electorale, profilul socio‑demografic al votanților și temerile care alimentează sprijinul pentru partid.
Potrivit autorilor, AUR a crescut de la sub 1% la alegerile locale din 2020 la 35–40% în intențiile de vot la sfârșitul lui 2025. Analizele indică un plafon realist de circa 38–40%, deși mai există potențial de extindere în rândul partidelor suveraniste concurente. Creșterea a fost alimentată de mai mulți factori: crizele recente (pandemie, inflație, război), erodarea încrederii în partidele tradiționale, anularea primului tur al prezidențialelor din 2024 de către CCR și scorul puternic al lui George Simion la scrutinul reluat din 2025.
Studiul subliniază că AUR a înregistrat creșteri notabile în segmente cu educație scăzută, dar a avansat și în rândul celor cu educație medie și superioară. Diaspora a constituit un amplu rezervor de voturi noi, însă fidelizarea pe termen lung rămâne redusă. Cercetarea evidențiază, de asemenea, o combinație de atitudini în rândul susținătorilor: mai multă încredere în Biserică, o evaluare mai pozitivă a perioadei comuniste și o percepție mai pesimistă asupra direcției țării.
Autorii avertizează asupra tensiunii care apare când un partid antisistem se apropie de putere: intrarea la guvernare poate reduce sprijinul protestatar, iar direcția pe care o va urma AUR—moderare pragmatică sau remodelare instituțională—rămâne incertă, depinzând de alianțe, constrângeri europene şi coeziunea internă.
Comentarii recente