Votul prin care AUR și SOS România s-au opus ratificării acordului european SAFE — instrument care permite României accesarea a până la 16,68 miliarde de euro pentru modernizarea industriei de apărare — a reaprins dezbaterea asupra orientării politice a formațiunilor catalogate drept „suveraniste”. Camera Deputaților a adoptat acordul cu 198 de voturi pentru, 58 împotrivă, 14 abțineri și un vot neexprimat.
Cristian Pîrvulescu, politolog și decan al Facultății de Științe Politice din SNSPA, apreciază că poziționarea AUR se înscrie într-un tipar întâlnit la o parte din extremele drepte europene, ale căror mesaje coincid, în practică, cu unele interese strategice ale Federației Ruse.
Pîrvulescu arată că argumentele invocate de AUR — lipsa de transparență a acordului și riscurile unui împrumut considerat „cec în alb” — funcționează mai degrabă ca justificări publice. Potrivit analistului, refuzul de a susține investițiile în apărare și contestarea sprijinului pentru Ucraina sunt poziții care avantajează, indirect, interesele Moscovei.
Politologul subliniază și faptul că mesajele AUR privind reducerea cheltuielilor de înzestrare sau opoziția la măsuri precum doborârea dronelor care încalcă spațiul aerian românesc reprezintă o linie consecventă, nu poziții conjuncturale.
Pîrvulescu leagă succesul formațiunii de nemulțumirile economice, sociale și culturale acumulate în ultimii ani, amplificate de pandemie și de teoriile conspirației, precum și de mecanismele radicalizării prin rețelele sociale. El avertizează că algoritmii platformelor, în special TikTok, accelerează expunerea la conținut tot mai radical.
În concluzie, politologul consideră că dezbaterea despre SAFE nu trebuie limitată la suma propusă: programul urmărește consolidarea industriei europene de apărare, iar refuzul accesării fondurilor poate afecta capacitatea României de a răspunde unei eventuale escaladări a amenințării ruse.
Comentarii recente