O analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că proporția gospodăriilor europene care alocă peste 10% din venit pentru energie – electricitate, gaze, energie termică şi combustibili – se situează între 17% şi 22% la nivelul UE. În România, estimările plasează procentul mult mai sus: între 30% şi 40% dintre gospodării cheltuiesc mai mult de 10% din venit pe energie.
AEI avertizează că, pentru familiile cu venituri mici, ponderea cheltuielilor energetice poate urca la 15–20% din venit. Diferenţele regionale sunt legate de nivelul veniturilor, eficienţa energetică a locuinţelor şi mecanismele de protecţie socială: în Spania şi Portugalia circa 20–25% dintre gospodării depăşesc pragul de 10%, în timp ce în Finlanda, Danemarca şi Luxemburg procentul este mult mai redus (5–10%).
Perioada 2022–2023 şi creşterile de preţ la energie au determinat măsuri temporare de sprijin şi scheme de plafonare în multe state, însă AEI subliniază că subvenţiile sunt soluţii de scurtă durată. De asemenea, consumul depinde semnificativ de eficienţa termică a clădirilor: în Europa Centrală şi de Est multe locuinţe construite înainte de 1990 au pierderi de căldură care cresc consumul pentru încălzire.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, avertizează că, dacă inflaţia rămâne peste creşterea salariilor reale şi volatilitatea preţurilor energetice persistă, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în UE ar putea urca spre 23–25% în următorii ani, ceea ce ar avea efecte politice şi sociale importante.
Comentarii recente