România înregistrează anul acesta producții agricole record, în pofida valului de secetă și a temperaturilor ridicate care au afectat Europa după jumătatea lunii iulie. Expertul Cezar Gheorghe, de la AGRIColumn, afirmă că rezultatele sunt consecința precipitațiilor acumulate aproape zece luni, a adaptării fermierilor după anii 2020-2025 și a schimbării structurii culturilor, cu un accent mai mare pe culturile de toamnă.
Potrivit specialistului, precipitațiile înregistrate din septembrie 2025 și până pe 10 iulie 2026, inclusiv zăpada din iarnă, au permis acumularea de apă în sol, protejând culturile în momentul instalării caniculei. „Porumbul nu a fost afectat, floarea-soarelui a avut apă”, spune Gheorghe.
Adaptările fermierilor au inclus însămânțări de toamnă mai târzii pentru a profita de ploile din octombrie-noiembrie și creșterea suprafețelor pentru grâu, rapiță și orz în detrimentul porumbului și soiei. Rezultatele: 13,4 milioane tone grâu (față de 13 mil. tone anul precedent), 3,52 mil. tone rapiță (față de 2,8 mil.) și 3,4 mil. tone orz (față de 3 mil.).
Suprafața de porumb a scăzut semnificativ, de la o medie de 2,65 mil. ha (2017-2022) la 1,6 mil. ha în acest sezon, producția estimată fiind de 7,8–8 milioane tone, concentrată în ferme cu acces la irigații. Suprafețele cu floarea-soarelui au crescut ușor, la 1,17 mil. ha, iar estimările de recoltă sunt de 2,6–2,7 mil. tone.
Calitatea grâului s-a deteriorat comparativ cu anul trecut: ponderea grâului de panificație a scăzut la 58–60% (față de 78% anterior), din cauza temperaturilor scăzute primăvara și a precipitațiilor care au afectat calitatea înainte de recoltare.
Gheorghe subliniază că România este, în aceste condiții, singura ţară din Europa care a înregistrat creşteri de volum pe principalele culturi în acest an, depăşind, de exemplu, Franţa la producţia de porumb (Franţa proiectând 7 mil. tone față de 13 mil. anticipate inițial). România a exportat, de la 1 iulie, 2,35 mil. tone grâu, 1,6 mil. tone orz şi 0,8 mil. tone rapiţă.
Totuşi, creșterea producțiilor vine împreună cu costuri mai mari: prețuri în urcare la îngrășăminte şi combustibil, creșteri logistice și pierderea unei părți din valoarea adăugată la oleaginoase. Prețurile rapiței au urcat cu aproximativ 50–60 euro/tonă, iar grâul românesc are avantaje de preț de circa 50–60 USD/tonă față de producțiile ucrainene sau rusești, potrivit expertului.
Comentarii recente