Scumpirea accelerată a motorinei, dependenţa semnificativă de importuri şi vulnerabilităţile logistice pot conduce, în această iarnă, la probleme reale de aprovizionare în România. Autorităţile susţin că există rezerve de urgenţă echivalente cu 90 de zile de importuri nete, dar analiza structurii şi localizării acestor stocuri ridică semne de întrebare privind capacitatea de reacţie rapidă.
Stocurile totale de urgenţă sunt estimate la aproximativ 2,04 milioane de tone: circa 1,08 milioane tone (53%) reprezintă ţiţei şi materii prime pentru rafinare, iar produsele petroliere finite însumează circa 957.000 tone, dintre care aproximativ 511.000 tone sunt motorină. Diferenţa între ţiţei şi produse finite influenţează timpul necesar pentru a aduce motorina pe piaţă.
Asociaţia Energia Inteligentă estimează timpi de mobilizare diferiţi: 2–7 zile pentru produsele finite aflate în România, 7–15 zile pentru ţiţeiul din ţară şi 20–40 de zile pentru ţiţei depozitat în străinătate. Într-un scenariu sever, stocurile comerciale de motorină ar putea fi epuizate în circa 40 de zile, iar penurii regionale ar putea apărea de la începutul lunii decembrie, cu risc de apropiere de epuizare a rezervei strategice în ianuarie 2027.
Preţurile reflectă deja presiunea: la 22 octombrie, motorina standard costa în medie 10,90 lei/litru, iar benzina 10,10 lei/litru. Faţă de ianuarie, creşterea este de aproximativ 38% pentru motorină şi 32% pentru benzină; faţă de 30 iunie, motorina s-a scumpit cu 1,68 lei/litru (18,2%).
România produce anual aproximativ 2,7 milioane tone de ţiţei, dar importă circa trei sferturi din necesar. Peste 60% din importurile recente de ţiţei proveneau din Kazahstan, livrate prin conducta CPC şi portul Novorossiisk; în iulie, livrările au fost temporar întrerupte după atacuri cu drone asupra infrastructurii.
Analistul Adrian Negrescu subliniază necesitatea unui plan pentru iarnă axat pe securizarea aprovizionării, diversificarea furnizorilor şi contracte pe termen lung, aducerea în ţară a unei părţi mai mari din rezervele depozitate în UE şi pregătirea de măsuri economice pentru sprijinirea transportatorilor şi fermierilor. El avertizează că plafonarea preţurilor ar putea amplifica lipsurile, după modelul recentei crize din Italia.
Impactul unei penurii, chiar regionale şi temporare, ar fi resimţit în transportul rutier de marfă, agricultură şi construcţii, iar costurile suplimentare s-ar transmite treptat către preţurile produselor şi serviciilor.
Comentarii recente