Barajul de plutărit Pojarna, situat pe cursul superior al râului Doamnei, la Nucșoara (județul Argeș), a fost demolat la sfârșitul lunii septembrie 2026 într-un proiect al Asociației Aqua Crisius, susținut de Open Rivers Programme. Organizația anunță că intervenția a restabilit continuitatea cursului de apă pe 13,1 kilometri.
Reprezentanții asociației susțin că vechea amenajare bloca migrația peștilor către habitatele de reproducere și reținea sedimente esențiale pentru ecosistem. Materialele recuperate au fost folosite de artistul vizual Daniel Dan pentru realizarea unui monument dedicat plutăritului, iar la fața locului urmează să fie montat și un panou informativ despre istoria locului.
Anunțul a generat reacții mixte: unii utilizatori au salutat demontarea ca pe o măsură benefică pentru fauna acvatică, în vreme ce alții și-au exprimat îngrijorarea privind riscul viiturilor, utilitatea construcției ori valoarea sa ca reper istoric al activităților forestiere din zonă.
Aqua Crisius a explicat că proiectele de tip „dam removal” vizează structuri abandonate, inactive şi fără utilitate socială sau economică, nu amenajările hidroenergetice sau alte construcţii în uz. Organizația a mai arătat că resturile barajului ar fi putut genera risc la cedare şi eroziune a malului drept.
Critici ale unor localnici susțin că barajul era deja deteriorat, că apa circula și că în amonte exista păstrăv. Alții au afirmat că ceea ce rămăsese din construcție funcționa ca un repeziș util pentru oxigenarea apei. Pentru a păstra memoria locului, elementele recuperate au fost transformate în monument artistic, iar asociația spune că astfel evită pierderea materialelor în cazul unei viituri majore.
Context european: mișcarea pentru demolarea barajelor vechi a crescut semnificativ în Vestul Europei. Potrivit raportului Wetlands International Europe, în 2025 au fost eliminate 603 bariere, reconectând peste 3.740 km de râuri; 29 de state au demontat bariere considerate inutile, printre cele mai numeroase intervenții fiind în Suedia, Finlanda și Spania.
În România există peste 2.000 de baraje construite în ultimele trei secole, dintre care mai puțin de 200 sunt considerate de importanță excepțională sau deosebită. Multe construcții mici, ridicate în epoca CAP/IAS, au rămas abandonate după privatizări și schimbări de proprietari, iar autoritățile atenționează că astfel de amenajări pot reprezenta un pericol pentru oameni, case sau drumuri dacă nu sunt gestionate.
Administrația Națională „Apele Române” a precizat că discuțiile privind eliminarea unor bariere se referă, în principal, la lucrări minore, degradate și fără utilitate, iar demolările nu vizează barajele importante. Soluțiile propuse pentru amenajările utile rămase includ reprofilări, pante line sau pasaje pentru pești; dezafectarea este considerată doar punctual, acolo unde este justificată.
Comentarii recente