Exploatarea resurselor din Marea Neagră reprezintă pentru România o oportunitate istorică, însă valoarea strategică reală depinde de modul în care vor fi folosite veniturile obţinute, avertizează Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
Pe termen scurt, producţia offshore poate reduce importurile, îmbunătăţi balanţa comercială şi aduce încasări bugetare, dar acestea nu garantează automat dezvoltare. Chisăliţă subliniază că transformarea resurselor în prosperitate cere instituţii eficiente, investiţii şi capacitatea statului de a direcţiona fondurile spre modernizare tehnologică.
El propune un program amplu care să combine dezvoltarea infrastructurii energetice, extinderea capacităţilor nucleare, investiţii în regenerabile, digitalizarea reţelelor şi o politică industrială activă. Complementaritatea tehnologiilor — nuclear, hidro, regenerabile şi gaz ca combustibil de tranziţie — este, în opinia sa, cheia unei reţele reziliente.
Chisăliţă atrage atenţia că România nu trebuie să rămână un simplu exportator de materie primă sau importator de tehnologii. Veniturile trebuie folosite pentru a dezvolta o industrie naţională competitivă în echipamente electrice, componente pentru reţele inteligente, baterii, tehnologii nucleare, software energetic şi cercetare aplicată.
Pentru asta sunt necesare investiţii susţinute în educaţie, universităţi tehnice şi inovare, astfel încât firmele româneşti să participe ca dezvoltatori de tehnologie la proiectele europene. Energia are şi o dimensiune geopolitică: România poate contribui la securitatea energetică a regiunii Mării Negre şi a Europei prin interconectări şi proiecte regionale.
Concluzia lui Chisăliţă: succesul depinde de voinţa politică şi de capacitatea de a transforma veniturile din gaze într-un proiect naţional coerent, care să îmbine patriotismul economic cu integrarea europeană.
Comentarii recente