Un raport comun Marsh și CFA Institute evaluează 55 de sisteme de pensii care acoperă aproximativ 66% din populația mondială, analizând atât nivelul veniturilor la pensionare, cât și capacitatea sistemelor de a le susține pe termen lung. România nu figurează în această evaluare din 2026.
Topul este condus de Țările de Jos, cu 85,8 puncte din 100, urmate de Danemarca (84,1) și Islanda (84). Singapore, Israel și Australia completează grupul cu calificativul A. Raportul subliniază că performanța unui sistem se bazează pe adecvarea pensiilor, sustenabilitate și integritate, nu doar pe nivelul actual al prestațiilor.
La polul opus se situează Argentina (43,7 puncte), Turcia (46,6) și India (46,8), iar Filipine și Africa de Sud apar tot printre țările cu scoruri reduse. Scorurile indică vulnerabilități sistemice, dar nu reflectă în mod direct nivelul de trai al fiecărui pensionar, unde contează costul vieții și accesul la servicii.
Indicele folosește trei dimensiuni: adecvarea (40%), sustenabilitatea (35%) și integritatea (25%). Raportul avertizează asupra provocărilor demografice: creșterea speranței de viață și scăderea natalității pot reduce raportul contribuabili-pensionari, afectând finanțarea schemelor bazate pe contribuții.
Ca direcții de adaptare sunt propuse extinderea pensiilor private, limitarea retragerilor anticipate, îmbunătățirea guvernanței și corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață sănătoasă. OCDE arată că populația României în vârstă de 20–64 ani a scăzut de la 13,4 milioane în 1990 la 11,1 milioane în 2024 și ar putea ajunge la 8,5 milioane până în 2050, ceea ce subliniază presiunile viitoare asupra finanțării pensiilor.
Compararea internațională oferă modele de combinare a pensiei publice cu economisirea privată, dar soluțiile trebuie adaptate la condițiile economice, la piața muncii și la structura instituțională a fiecărei țări.
Comentarii recente