Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat la 10 septembrie 2026 dobânzile de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale. Facilitatea de depozit a urcat de la 2,25% la 2,50%, operaţiunile principale de refinanţare de la 2,40% la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală de la 2,65% la 2,90%. Noile niveluri intră în vigoare la 16 septembrie.
Analistul de date Silviu Gresoi afirmă că efectul imediat se va resimţi mai ales în creditarea în euro, prin transmiterea pe baza EURIBOR. Pentru creditele în lei, Gresoi spune că ROBOR poate reacţiona mai repede, iar IRCC o face cu întârziere. Majorarea eurodobânzilor poate pune presiune pe leu şi limita spaţiul BNR pentru relaxare monetară; în plus, randamentele obligaţiunilor pot creşte, iar preţurile acestora pot scădea.
Raul Putilean estimează un impact limitat pentru România, afirmând că o creştere la 2,50% fusese deja parţial aşteptată de pieţe. El reaminteşte că ROBOR şi IRCC sunt indici interni, determinaţi de piaţa interbancară românească, şi nu de BCE (ROBOR 3M era la 5,84%, IRCC trimestrial la 5,56%). Cursul euro/leu ar trebui să rămână relativ stabil, susţine Putilean, în condiţiile intervenţiilor BNR şi ale absorberii diferenţialului de dobândă.
Adrian Negrescu atenţionează că majorarea BCE poate contribui la presiuni inflaţioniste şi în România, deja aproape de niveluri ridicate, dar consideră puţin probabilă o depăşire a pragului de 10% doar ca efect direct al deciziei. Totodată, el arată că costul împrumuturilor statului depinde în mare măsură de situaţia fiscală şi de evaluările agenţiilor de rating, menţionând decizia S&P din 2 octombrie drept un factor important.
Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat incertitudinea perspectivelor economice şi a spus că BCE nu se angajează în prealabil faţă de o anumită traiectorie a dobânzii, deciziile urmând a fi luate pe baza datelor şi la fiecare reuniune în parte.
Comentarii recente