Banca Naţională a României raportează că, la finele anului 2025, valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar a fost de 143,93 miliarde de lei, în creştere cu 9,5% faţă de 2024. Indicatorul reflectă bancnotele şi monedele aflate în circulaţie, nu doar economiile păstrate acasă.
Cifrele includ banii din portofele, din case, din casieriile firmelor şi din magazine. Creşterea arată că în economie circulă mai mult numerar, dar nu implică automat retrageri masive din depozite bancare: numerarul şi depozitele pot creşte simultan, pe măsură ce salariile, pensiile şi tranzacţiile economice se majorează.
Ritmul de creştere din 2025 a fost cu 4,7 puncte procentuale mai redus decât în anul anterior, semnalând o temperare a avansului. Utilizarea numerarului prezintă tipare sezoniere: cele mai mari creşteri lunare survin în aprilie (ante-paste) şi august (sezonul concediilor). În schimb, solicitările pentru sărbătorile de iarnă au fost mai reduse în 2025 (creşteri lunare de 0,7% şi 0,6% în noiembrie şi decembrie) comparativ cu peste 1,5% în aceleaşi luni din 2024.
România rămâne o economie în care numerarul este încă frecvent folosit, în special în comerţul de proximitate, pieţe şi în zone rurale, chiar dacă plăţile digitale şi contactless câştigă teren.
La finalul lui 2025 erau în circulaţie peste 2 miliarde de bancnote şi peste 6,1 miliarde de monede, echivalentul mediu per locuitor fiind de 105 bancnote şi 321 monede. Bancnota de 100 de lei reprezintă circa un sfert din totalul bancnotelor; bancnotele de 1 leu şi 200 de lei sunt următoarele ca pondere, în timp ce cupiura de 500 lei are doar 1,2% din total.
Dinamica zilnică a numerarului a atins vârful pe 19 decembrie 2025, când valoarea numerarului în afara sistemului bancar a urcat la 147,5 miliarde de lei, aproape 10% peste vârful anterior.
BNR a procesat aproape 464 milioane de bancnote în 2025; aproximativ 89 milioane au fost retrase ca improprii circulaţiei. Gradul mediu de uzură al bancnotelor a scăzut la 19,2%, indicând o stare mai bună a numerarului aflat în circulaţie faţă de anul precedent.
Concluzia raportului este că majorarea numerarului indică un rol continuu al plăţilor cash în economie, dar şi o schimbare treptată către instrumente digitale, evidenţiată de încetinirea ritmului de creştere a numerarului şi de temperarea cererii în perioada sărbătorilor de iarnă.
Comentarii recente