România generează mai multă risipă alimentară decât media UE: în 2022 s-au înregistrat 181 kg de deșeuri alimentare pe locuitor, față de circa 130 kg/locuitor în Uniunea Europeană. La nivelul UE, anual sunt irosite aproximativ 60 de milioane de tone de alimente, estimate la 132 de miliarde de euro ca valoare.
Gospodăriile sunt sursa principală a risipei, reprezentând 53% din totalul deșeurilor alimentare la nivelul UE. Alte surse sunt industria de procesare (18%), restaurantele și serviciile alimentare (12%), producția primară (9%) și comerțul/distribuția (8%).
Expertul în educație financiară Adrian Asoltanie atrage atenția că obiceiurile alimentare au un impact semnificativ asupra bugetului familiei. Printre cauze se numără trecerea de la gătitul eficient pentru mai multe zile la obiceiul de a prepara mese diferite zilnic, precum și comenzi individuale care duc la supraconsum și resturi.
Analiza Parlamentului European mai indică faptul că promoțiile, lipsa unui plan de mese și confuzia legată de termenele de pe ambalaje contribuie la risipă; CE estimează că până la 10% din risipă ar putea fi legată de interpretarea greșită a acestor date.
Pentru a reduce costurile, specialistul recomandă revenirea la gătitul acasă, prepararea meselor pentru mai multe zile și alcătuirea unui meniu săptămânal urmat de o listă de cumpărături. La nivel european, noile reguli din 2025 cer statelor membre reducerea risipei până la 31 decembrie 2030: -10% în procesare/produ�ie și -30% per capita pentru comerț, restaurante, servicii alimentare și gospodării, raportat la media 2021–2023.
Comentarii recente