Analistul de politică externă Andrei Schwartz explică motivele din spatele presiunii crescânde asupra Comisiei Europene pentru un pachet de sancțiuni împotriva Israelului și actorii externi care profită de pe urma fracturii din UE.
Schwartz spune că pozițiile țărilor față de conflictul din Gaza sunt în mare măsură determinate de orientarea politică a guvernelor: partidele de stânga şi ONG-urile critice față de Israel cer sancțiuni în numele drepturilor omului, în timp ce executivurile de dreapta sau centru-dreapta susțin dreptul Israelului la autoapărare.
El atrage atenția şi asupra presiunii demografice: state cu comunități musulmane numeroase — Franța, Belgia, Olanda, Regatul Unit — sunt sensibile la riscul radicalizării interne şi la calculele electorale, ceea ce poate determina guvernele să adopte poziții mai critice față de Israel ca „supapă” socială.
Schwartz mai susține că războiul hibrid condus de Rusia, împreună cu influența financiară a Qatarului şi campanii media, amplifică retorica anti-Israel. El afirmă că Rusia a urmărit devierea atenției internaționale de la Ucraina şi că parteneriatele regionale ar fi fost folosite pentru escaladarea crizei din 7 octombrie 2023.
În final, expertul remarcă şi o dinamică psihologică europeană: unii cetățeni şi elite încearcă, la nivel subconștient, să gestioneze vinovăția istorică legată de Holocaust printr-o reexaminare critică a acțiunilor israeliene. La nivel instituțional, deciziile sunt îngreunate de diviziunile dintre state: PESC funcționează pe baza unanimității, ceea ce limitează posibilitatea unor sancțiuni comune ferme.
Comentarii recente