Băncile centrale din lume continuă să acumuleze aur într-un ritm susținut, consolidând o tendință importantă a ultimilor ani. Chiar și în faţa randamentelor atractive ale obligaţiunilor de stat americane şi după corecțiile recente ale cotațiilor, instituțiile monetare rămân cumpărători consecvenți, din cauza incertitudinilor geopolitice și a preocupărilor privind stabilitatea financiară internațională.
În primul trimestru din 2026, băncile centrale au achiziționat aproape 250 de tone de aur; dacă ritmul se menține, cumpărările ar putea ajunge la circa 900 de tone până la sfârșitul anului. Piața aurului a avut două faze în prima jumătate a anului: un start puternic în primele trei luni şi o consolidare în al doilea trimestru, după o corecție a prețului.
Presiunea asupra prețului a venit în parte din date economice solide din SUA — raportul privind piața muncii pentru luna mai a arătat 172.000 de locuri de muncă create, peste estimări — ceea ce a redus așteptările pentru relaxarea politicii monetare a Fed şi a condus la scăderea prețului aurului până în jurul a 4.340 dolari/uncie.
Totuşi, pentru multe state aurul rămâne un activ strategic, independent de politicile unei singure puteri. „Această cerere… va continua să reprezinte un element esențial al pieței ascendente pe termen lung pentru metalele prețioase”, a declarat Victor Dima, manager Tavex. Raportul BCE arată că la sfârșitul lui 2025 aurul reprezenta circa 27% din rezervele băncilor centrale, în creștere cu şapte puncte procentuale faţă de anul precedent.
Comentarii recente