Declarațiile președintelui american Donald Trump, care a spus că Ucraina „ar trebui să își aleagă un nou președinte”, au readus în prim‑plan discuția despre viitorul politic al lui Volodimir Zelenski. Legea ucraineană interzice, însă, organizarea alegerilor pe durata legii marțiale, instituite după invazia rusă din 24 februarie 2022.
Trump a făcut afirmația după ce Zelenski a criticat un acord prin care Statele Unite ar urma să primească motorină din Rusia, pe fondul creșterii prețurilor la combustibili. Kievul a catalogat înțelegerea drept un „cadou” pentru Vladimir Putin. În același timp, conflictul continuă să afecteze infrastructura energetică: Ucraina a atacat instalații rusești, iar Rusia a lovit centrale și alte obiective ucrainene.
Sondajele recente indică o scădere a susținerii publice pentru Zelenski, majoritatea respondenților considerând că el nu ar trebui să candideze din nou. Conform unui studiu al Rating Group, cele mai probabile nume avansate ca posibili competitori sunt Valeri Zalujnîi, Kirilo Budanov, Mihailo Fedorov și Petro Poroșenko.
Zalujnîi, fost comandant‑șef al forțelor armate şi actual ambasador la Londra, are în sondaje încredere mai mare decât Zelenski. Budanov, șeful anterior al serviciilor militare de informații și din 2026 seful administrației prezidențiale, apare cu niveluri comparabile de încredere, dar cu intenții de vot mai reduse. Fedorov, demis în 2026 din postul de ministru al apărării, a provocat proteste după îndepărtare și e perceput variabil în sondaje. Poroșenko, președinte între 2014 și 2019, rămâne o figură politică importantă, deși are șanse mai mici potrivit analiștilor.
În prezent, organizarea unui scrutin este imposibilă în condițiile legale şi de securitate actuale; rezultatul oricărei competiții viitoare va depinde de evoluția războiului, de condițiile de desfășurare a alegerilor şi de decizia lui Zelenski privind o eventuală candidatură.
Comentarii recente