Moda palatelor cu turnulețe a apărut vizibil în România la mijlocul anilor ’90 şi s‑a răspândit ulterior şi în unele zone din Balcani. Construcţii cu mai multe etaje, acoperișuri care amintesc de pagode, decorațiuni ostentative, fațade cu numele proprietarilor şi interioare din marmură au devenit un mijloc de afirmare a statutului pentru noile elite, în special în comunitățile rome.
Clădirile s‑au ridicat adesea în foste mahalale, creând un contrast puternic cu locuințele modeste din jur. În localități precum Strehaia, Caracal, Sibiu, Huedin sau Hunedoara s‑au construit astfel de vile; recordul este comuna Buzescu din Teleorman, cu peste 100 de palate. Anchete ale procurorilor au legat averile unor proprietari de afaceri ilegale cu metale.
Profesorul François Ruegg explică în studii că, după căderea comunismului, accesul la bunuri de import şi la funcţii profitabile a încurajat expunerea publică a bogăţiei, spre deosebire de tradițiile burgheze care cer discreție. Vile similare, de regulă mai puțin opulente, au fost semnalate şi în Serbia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Ungaria sau Bosnia.
Pe măsură ce s‑a schimbat infrastructura locală, multe străzi din jur au fost asfaltate iar reţelele de utilităţi extinse; totuşi, unele palate rămân folosite sporadic, ca locuri de reuniune familială sau pentru a impresiona în comunitate.
Comentarii recente