Aurul a revenit în apropierea recordurilor recente, susţinut de incertitudinea geopolitică, deprecierile dolarului şi de reculul aşteptărilor privind o majorare a dobânzilor de către Rezerva Federală. Pentru perioada următoare, direcţia preţului va depinde în special de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu, a preţurilor la energie şi de politica monetară americană.
Luni, cotaţia aurului a urcat spre 4.400 de dolari pe uncie, după date economice americane mai slabe care au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii Fed în septembrie la aproximativ 30%, de la 47% acum o lună. Un dolar mai slab a sporit, de asemenea, atractivitatea aurului pentru investitorii care folosesc alte monede.
Analistul Bogdan Maioreanu (eToro) atrage atenţia că cel mai mare risc pentru aur îl reprezintă evoluţia preţurilor la energie şi situaţia din Orientul Mijlociu. O escaladare în zonă sau perturbări în Strâmtoarea Hormuz pot majora preţul petrolului, alimentând inflaţia şi determinând Fed să păstreze ratele ridicate, ceea ce ar avantaja obligaţiunile în detrimentul aurului.
Pe de altă parte, cererea instituţională adaugă un element structural: băncile centrale au cumpărat net 289 de tone de aur în trimestrul al doilea, la un ritm record, iar Polonia se numără printre cumpărători importanţi, vizând o rezervă de 700 de tone. Rezerva de aur a României era la sfârşitul lui iulie de 103,6 tone.
Pentru investitorii români, randamentele depind şi de cursul valutar: în ultimele 30 de zile aurul a câştigat circa 7,5% în dolari, în timp ce leul s-a apreciat cu aproximativ 1% faţă de dolar, temperând creşterea la circa 6,5% exprimată în lei. În consecinţă, conflictul din Orientul Mijlociu şi evoluţia petrolului rămân factorii cheie care pot inversa rapid această dinamică între cererea de refugiu şi presiunile inflaţioniste.
Comentarii recente