În ultima duminică din iunie, comuna Cezieni din judeţul Olt organizează „Sărbătoarea iilor”, un eveniment în care femeile din sat expun şi poartă cămăşi tradiţionale lucrate manual pentru femei, bărbaţi şi copii. Strada principală devine o expoziţie în aer liber cu ii, costume şi covoare olteneşti, iar organizatorii — Primăria Cezieni, Muzeul Judeţean Olt şi Centrul Judeţean de Creaţie şi Artă — acordă recompense pentru piesele evaluate de un juriu profesionist.
Originea obiceiului merge în perioada interbelică, când boierii satului, între care principesa Colette Brâncoveanu, răsplăteau fetele la prima horă din an. Tradiţia a supravieţuit schimbărilor de regim: a fost menţinută sub alta formă în anii ’70 datorită implicării şefului de CAP, Tudor Dănacu, apoi a intrat într-o perioadă de declin după 1990. Relansarea din ultimele decenii s-a datorat în parte Olgăi Alexandrina Filip, meşter popular şi Tezaur Uman Viu, care a promovat tehnica şi regulile stricte ale cămăşii de Romanaţi.
Meşteşugul aduce şi venituri: Constantina Chirea, în vârstă de 78 de ani, face o ie în aproximativ două luni şi primeşte comenzi din străinătate, inclusiv din Italia, vândându-le între 150 şi 200 euro. Tanti Coleta (Nicoleta Dulgheru), continuatoarea unei tradiţii familiale şi fiica Eleonorei Moga, spune că nu vinde cămăşile tradiţionale sub 800–1.000 lei, iar modelele stilizate se găsesc la 400–500 lei.
Premierea lucrărilor se desfăşoară în căminul cultural din Cezieni, unde fiecare ie trebuie îmbrăcată de posesor pentru a fi analizată. După jurizare, sătenii se retrag la stadion pentru hora şi petrecerea satului. Mulţi meşteri ţin piesele în patrimoniul familiei, iar alţii le vând pentru a-şi susţine rudele la şcoală sau pentru a-şi rotunji veniturile.
Comentarii recente