Aproape jumătate dintre români (46,7%) consideră că educația publică s-a deteriorat în ultimii patru ani, potrivit studiului realizat de Centrul de Formare APSAP pe un eșantion de 3.591 de respondenți. Ca principală problemă a sistemului, 36,5% indică lipsa unei programe actualizate și relevante pentru piața muncii, 12,9% cer reforme clare, iar 12,8% semnalează pregătirea insuficientă a profesorilor.
Percepțiile variază după vârstă: în rândul tinerilor 18-25 ani, 32,1% consideră că educația s-a deteriorat, 31,8% observă îmbunătățiri, iar 36,2% văd situația neschimbată. În grupa 50-55 de ani, proporția celor care semnalează degradarea ajunge la 54,5%.
Studiul mai arată că 50% dintre respondenți ar pleca din România dacă ar avea această posibilitate (57,1% în rândul celor 18-25 ani), iar doar 3% nu ar pleca, fiind complet mulțumiți de viața din țară. Totodată, 81,1% susțin menținerea României în Uniunea Europeană, 4,8% sprijină ieșirea din UE, iar 14,1% nu știu sau nu au răspuns.
La capitolul democrație, 51,4% consideră că aceasta este în declin sau tinde spre autoritarism, 39,9% cred că funcționează cu probleme, iar doar 8,7% o apreciază ca fiind în regulă. În ceea ce privește participarea civică, 54,5% participă rar sau niciodată la proteste, petiții ori dezbateri publice.
Referitor la securitatea cibernetică, 58% văd instituțiile publice drept nepregătite pentru atacuri cibernetice; 30,2% le consideră moderat pregătite, 9,9% nu știu, iar 1,8% cred că sunt foarte bine pregătite. Din cele 3.434 de răspunsuri colectate înainte de 15 iulie 2026, 57,9% indicau vulnerabilitate cibernetică. Ca reper, pe 14 iulie 2026 un atac ransomware a afectat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, activitatea de carte funciară fiind perturbată aproape o lună.
Studiul abordează și formarea profesională continuă: Codul muncii prevede obligații pentru angajatori privind participarea salariaților la programe de formare (cel puțin o dată la doi ani pentru firme cu ≥21 angajați şi cel puțin o dată la trei ani pentru cele cu <21 angajați) și întocmirea anuală a planurilor de formare pentru companiile cu peste 20 de salariați. Totuși, lista contravențiilor din Codul muncii nu include o sancțiune clară pentru nerespectarea acestor obligații.
Comentariile din studiu subliniază că relevanța programelor școlare și formarea continuă au impact direct asupra competențelor absolvenților şi funcționării instituțiilor publice. „Când relevanța dispare, piața muncii trimite nota de plată”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP. El atrage atenția și asupra abordării digitalizării: 85,5% dintre cei care văd instituțiile vulnerabile cred că digitalizarea statului a fost orientată în principal spre colectarea taxelor.
Comentarii recente