Pantelimonul cumpărăturilor impulsive pare să fi dispărut: tot mai mulți români se întreabă înainte de orice achiziție dacă au nevoie reală de produs sau dacă își pot permite cheltuiala. Această prudență se manifestă atât la cumpărăturile zilnice, cât și la deciziile mari, precum achiziția de mașini, electrocasnice sau vacanțe.
Analistul economic Adrian Negrescu descrie situația ca pe o „economie a fricii”: consumatorii trec de la achiziţii motivate de dorinţă la cumpărături dictate exclusiv de necesitate şi utilitate. Datele şi comportamentele pieţei arată o orientare clară către produse mai ieftine şi mărcile private ale supermarketurilor, în timp ce volumul coşului rămâne similar, valoarea şi calitatea percepută scad.
De asemenea, ciclurile de înlocuire pentru bunurile durabile s-au alungit: oamenii cumpără electrocasnice sau telefoane noi doar când cel vechi se strică, nu pentru upgrade. Impactul este resimţit la toate nivelurile de venit: cei cu salarii mici şi pensionarii reduc cheltuielile la strictul necesar, familiile cu venituri medii taie din divertisment şi vacanţe, iar persoanele cu venituri ridicate amână investiţii majore şi preferă lichiditate sau active sigure.
Negrescu avertizează că, dacă acest comportament defensiv persistă, efectele se vor propaga la nivel macro: presiune pe marjele retailerilor, ajustări în lanţurile de aprovizionare, competiţie agresivă pe preţuri şi risc crescut pentru IMM-uri. Scăderea consumului afectează şi veniturile la buget prin TVA şi accize, ceea ce ar putea amplifica deficitul şi duce la noi măsuri fiscale.
Analistul estimează că schimbarea comportamentală este profundă şi s-ar putea menţine cel puţin un an, posibil mai mult, şi doar o reducere semnificativă a inflaţiei însoţită de creşteri salariale ar putea readuce consumul la niveluri anterioare.
Comentarii recente