Datele recente arată diferențe mari între județele României în privința natalității. Rata totală a fertilității în țară a fost de 1,39 copii per femeie în 2024, în scădere față de 1,54 în 2023, iar la nivel european media a ajuns la 1,34 copii per femeie în 2024.
La nivel județean, cele mai ridicate valori sunt în Suceava (1,81) și Sălaj (1,80), urmate de Harghita (1,64), Giurgiu (1,57), Ialomița (1,55) și Mureș (1,55). La polul opus se află Ilfov, cu cel mai mic indicator național, 1,09 copii per femeie. Municipiul București înregistrează 1,21, iar alte județe cu centre economice sau universitare precum Brăila (1,23), Cluj (1,24), Timiș (1,25) și Iași (1,27) au și ele rate scăzute.
Robert Santa, cercetător la Rethink, subliniază că scăderea fertilității nu este doar despre numărul de copii pe familie, ci și despre reducerea numărului de persoane care formează cupluri. Această „criză a formării cuplurilor” poate explica parțial declinul natalității, chiar dacă cei care au copii nu își reduc, neapărat, numărul de copii.
Diferențele regionale reflectă structura demografică, mediul de rezidență, migrația și particularitățile sociale. De exemplu, urbanizarea puternică și concentrarea tinerilor în Ilfov nu se traduc imediat într-o rată ridicată a fertilității, iar prezența unor comunități religioase locale poate influența nivelul natalității în alte județe.
Santa avertizează asupra consecințelor pe termen lung: presiune asupra sistemelor de pensii, potențial declin economic regional și modificări ale nevoilor de infrastructură și servicii publice. El recomandă ca deciziile privind investițiile să țină cont de proiecțiile demografice și atrage atenția că măsurile economice singure nu sunt suficiente fără schimbări sociale mai ample.
Comentarii recente