Din discuţii publice şi mărturii adunate pe forumuri reiese o frustrare larg răspândită: românii plătesc contribuţii la asigurările sociale de sănătate (CASS), dar ajung frecvent să plătească pentru consultaţii, analize sau investigaţii, deoarece serviciile decontate sunt indisponibile sau programările sunt amânate luni de zile.
Pacienţi din mai multe oraşe povestesc că au primit programări la stat abia peste şase luni, în timp ce aceiaşi medici erau disponibili în câteva zile în sistemul privat contra cost. Exemplele includ aşteptări lungi pentru consultaţii de chirurgie vasculară ori investigaţii imagistice precum RMN.
Alte relatări arată utilitatea sistemului public pentru tratamente scumpe: un tânăr cu boala Crohn spune că primeşte un tratament de aproximativ 15.000 de lei per administrare, decontat; o familie raportează costuri de circa 50.000 de lei pentru o spitalizare prelungită la ATI.
CNAS explică că epuizarea fondurilor în limitele contractelor nu înseamnă pierderea dreptului la investigaţii: furnizorii trebuie să programeze pacientul în perioada de valabilitate a biletului de trimitere sau să îi restituie biletul pentru a se adresa altui laborator. Ghidul asiguratului (ediţia a treia, ianuarie 2025) stabileşte valabilităţi între 30 şi 90 de zile, reguli pentru menţiunea „MONITOR” şi obligaţia furnizorilor de a efectua anumite investigaţii în maximum 5 zile pentru pacienţii care intră în categorii prioritare.
Pacienţii pot verifica listele furnizorilor cu contract CNAS şi informaţii despre fonduri pe platformele instituţiei şi ale caselor judeţene, însă mulţi solicită transparenţă mai mare şi soluţii care să reducă timpul de aşteptare pentru investigaţii preventive şi consultaţii.
Comentarii recente