Gradul mediu de ocupare a paturilor nu explică în sine deficitul acut de personal din spitale și riscă să afecteze în primul rând unitățile mari și complexe, avertizează Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).
Barbu respinge argumentele folosite de premierul interimar Ilie Bolojan pentru a restricționa deblocarea posturilor din sistemul sanitar și spune că problema reală o constituie normele de personal învechite, care nu reflectă volumul de muncă al spitalelor de urgență.
Guvernul a aprobat recent deblocarea a 22 de posturi pentru Spitalul de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, după ce secția de Terapie Intensivă a redus temporar capacitatea cu cinci paturi – de la 27 la 22 – din cauza plecărilor a șapte asistente. Dintre acestea, două au demisionat, iar altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului.
Bolojan a cerut Ministerului Sănătății o analiză detaliată a necesarului de personal și a arătat că, din cei aproximativ 193.000 de angajați din sistemul public de sănătate, s-au solicitat deblocarea a circa 26.000 de posturi, peste 10% din total. Premierul a menționat că gradul mediu de ocupare al celor aproximativ 132.000 de paturi din spitale este de 65% și că, în medie, cheltuielile de personal reprezintă 65% din bugetele spitalelor, existând însă zeci de unități unde aceste cheltuieli ajung la 90%.
Bolojan a propus ca spitalele cu cheltuieli de personal peste medie și cu grad de ocupare sub medie să fie depunctate când solicită noi angajări și a sugerat redistribuirea personalului către secțiile cu activitate intensă sau transformarea paturilor neutilizate în paturi paliative (România are circa 4.000 de locuri în acest domeniu).
Vasile Barbu contestă însă aplicația unei medii naționale ca criteriu unic. El subliniază că există spitale cu acoperire mult sub necesar – mai puțin de 60% din personalul necesar la unități mari de urgență – și altele care funcționează sub capacitate. Exemplele evocate includ Marie Curie, Grigore Alexandrescu, Gomoiu, Sfânta Maria din Iași și spitale de pediatrie din Bacău, Brașov, Constanța, Cluj sau Timișoara.
Președintele ANPP spune că normele de personal au fost stabilite acum ani și nu urmăresc complexitatea și volumul actual al unor spitale, astfel că o medie națională poate masca dezechilibre grave. El mai afirmă că problema nu este doar numărul de angajați, ci și raportul dintre responsabilități, volum de muncă și salarizare: asistentele pot avea în multe spitale ture de noapte cu 40–80 de pacienți în grijă.
Barbu respinge explicația că blocajul angajărilor ar fi exclusiv o constrângere bugetară și o pune pe seama priorităților decidenților. Totodată, leagă lipsa de personal de rata înaltă a mortalității evitabile din România, susținând că investițiile în tehnologii nu pot fi valorificate fără resurse umane suficiente. El cere analize robuste, realizate de experți, pentru a stabili nevoile reale de personal și resurse, nu decizii centralizate bazate doar pe statistici medii.
Comentarii recente