Profesorul de istorie Turcuș Peter afirmă că rezultatele României la testele PISA nu pot fi interpretate doar în funcţie de poziţia din clasamente, pentru că performanţa elevilor depinde de mulţi factori: finanţarea educaţiei, programa şcolară, diferenţele economice regionale, mediul familial, naveta şi ora de începere a cursurilor.
Turcuș a subliniat că România alocă pentru educaţie mai puţin decât media ţărilor OECD, iar acest aspect trebuie luat în calcul când se compară rezultatele. De asemenea, doar 19% dintre adulţii cu vârste între 25 şi 64 de ani din România au studii superioare, faţă de 43% în media OECD, ceea ce influenţează cultura educaţională din familii.
Profesorul a atras atenţia că comparaţii cu ţări precum Estonia trebuie făcute cu prudenţă, deoarece contextul educaţional diferă. El consideră mai relevantă o comparaţie cu Polonia, o ţară est-europeană cu trecut comunist care a aplicat reforme în învăţământ.
Un exemplu concret invocat a fost orarul şcolar: în Polonia, spune Turcuș, şcolile încep în jurul orei 9:00 şi se termină mai devreme, în timp ce în România există elevi care au prima oră la ora 8:00 sau chiar mai devreme. Profesorul a spus că fiul său, elev în clasa a V-a, are cursuri până la ora 14:00.
Turcuș a mai menţionat discrepanţe în programele şcolare: materia predată şi momentul în care apare în curriculum variază între ţări, ceea ce face ca unele comparaţii PISA să fie, în opinia sa, „compararea merelor cu pere”. De pildă, teoreme sau conţinuturi de matematică pot apărea la clase diferite în România, Polonia sau Finlanda.
Alt factor important este mediul familial şi diferenţele economice regionale. Profesorul a explicat că accesul la cărţi, activităţi educaţionale şi o alimentaţie corespunzătoare influenţează capacitatea copiilor de a învăţa. De asemenea, naveta lungă afectează elevii din mediul rural, care se trezesc foarte devreme pentru a ajunge la şcoală, iar oboseala zilnică le reduce eficienţa şcolară.
Comentarii recente